VON DER LEYEN MINIMIZEAZĂ ÎNFRUNTAREA CU CONSERVATORII GERMANI PRIVIND DEREGLEMENTAREA

Pe 27 aprilie 2026, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit cu lideri conservatori din Germania în capitala Berlin, într-o discuție focalizată pe reglementările Uniunii Europene pe care aceștia le consideră o povară semnificativă pentru afacerile germane. Cu ocazia acestei întâlniri, parlamentarii blocului conservator din Germania au exercitat o presiune tot mai mare asupra lui von der Leyen, solicitând o simplificare drastică a reglementărilor europene pentru a sprijini competitivitatea economică.

Rezultatul întâlnirii a fost o încercare din partea lui von der Leyen de a prezenta un front unit al ideologiilor conservatoare, afirmând că obiectivele Comisiei în materie de dereglementare sunt în perfectă armonie cu cererile liderilor conservatori germani. Ea a declarat: „Suntem profund angajați în această problemă”, evidențiind astfel angajamentul Comisiei față de agenda propusă, care include o redactare detaliată acoperind numeroasele considerații ridicate de conservatori, denumită „agenda pentru reducerea sustenabilă a birocrației la nivelul UE”.

Documentul menționat, accesat de publicația POLITICO, scoate la lumină tacticile din ce în ce mai decisive adoptate de parlamentarii germani în demersul de a obține aceste schimbări. Aceștia au elaborat o listă cu 27 de cereri esențiale care vizează Comisia. În ciuda retoricii pozitive promovate de von der Leyen, grupul parlamentar conservator german, condus de Jens Spahn, a recunoscut că există dezbateri interne legat de detaliile inițiativelor discutate. Spahn a subliniat: „Vrem piețe libere și deschise”, subliniind necesitatea ca Germania să reacționeze la măsurile adoptate de alte economii, precum Statele Unite și China.

Printre subiectele discutate s-au aflat Legea Acceleratorului Industrial (IAA), care propune o preferință pentru produsele „Fabricat în UE” în achizițiile publice ecologice, și Legea privind Inteligența Artificială (AI). Ambele reglementări au nevoie de regândire considerabilă, mai ales în contextul presiunilor venite din partea Berlinului pentru o relaxare a rigorilor stabilite. Oficialii germani au solicitat, de asemenea, relaxarea reglementărilor legate de utilizarea inteligenței artificiale în sectorul industrial, ceea ce ar beneficia, în mod special, mari companii germane, precum Siemens.

Totuși, aceste inițiative se lovesc de o opoziție crescândă din partea a zece state membre ale Uniunii Europene, care avertizează că demersurile Germaniei ar putea duce nu la o simplificare, ci la o dereglementare periculoasă. Spahn a adăugat că Uniunea Europeană trebuie să includă perspectivele Germaniei, dar și ale companiilor industriale europene, startup-urilor și firmelor de inteligență artificială, subliniind astfel nevoia de a găsi un echilibru adecvat între libertatea piețelor și reglementările necesare.

Discuțiile de acest tip subliniază tensiunea persistentă dintre necesitatea de a susține industria națională și obiectivele de reglementare ale Uniunii Europene, servind ca un exemplu grăitor al conflictelor legislative care au loc în cadrul blocului comunitar.