Șefa ÎCCJ: „Judecătorii înțeleg foarte bine societatea”
Declarațiile Corinei Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție
Corina Corbu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), afirmă că instituția pe care o conduce este deplin conștientă de realitățile sociale și că judecătorii încearcă să abordeze cu responsabilitate problemele societății. Declarațiile au fost făcute la bilanțul anual al ÎCCJ, subliniind că România traversează probabil cea mai dificilă perioadă pentru sistemul de justiție din ultimii zece ani.
„Judecătorii noștri nu sunt rupți de societate,” a precizat Corbu, dorind să combată percepțiile populare care sugerează izolarea sistemului judiciar față de problemele reale ale românilor. Acest mesaj, însă, pălește în fața nenumăratelor plângeri privind durata excesivă a proceselor și lipsa cronica de comunicare eficientă cu cetățenii.
Slăbiciunile recunoscute, dar ignorate?
Recunoașterea incapabilității sistemului de justiție de a comunica eficient cu publicul este doar o parte a problemei. Corina Corbu a punctat că nu întotdeauna explicațiile sunt oferite în mod clar, alimentând astfel sentimentul general de îndoială față de corectitudinea deciziilor judecătorești. „Poate nu suntem cei mai buni la comunicare,” a remarcat ea, o declarație care a venit mai degrabă ca o scuză decât ca o promisiune de schimbare.
În ceea ce privește durata excesivă a procedurilor judiciare, o problemă recurentă care afectează sistemul, aceasta rămâne pe lista lungă de neajunsuri. Să ne amintim cuvintele lui Ilie Bolojan, președintele interimar la acel moment, care a atras atenția asupra riscului ridicat de intervenție a prescripției din cauza lungirii nejustificate a proceselor. Sistemul se afundă, iar justificările de tip „facem tot ceea ce este omenește posibil” nu mai sunt decât un abur subțire într-o cameră sufocantă de așteptări neîmplinite.
Contradicții și realități incomode
De-a lungul discursului său, Corina Corbu a încercat să balanseze între laudă și asumare de responsabilitate. A vorbit despre „parametrii de calitate” menținuți în funcționarea secției de contencios administrativ, făcând aluzie la eforturile judecătorilor în ciuda dificultăților înfruntate în ultimii ani. Dar această laudă nu poate ascunde realitatea incomodă: pentru cetățeanul de rând, justiția rămâne sinonimă cu birocrația impersonală, inaccesibilă, iar adesea, ineficientă.
Când susții că judecătorii sunt „ancorați în societate” și „își înțeleg propriile limite”, devine evident că această conștientizare nu este suficientă. Nemulțumirile oamenilor rămân aceleași: justiție lentă, inegalități în aplicarea legii și un sentiment constant de nepăsare din partea celor care ar trebui să protejeze drepturile cetățenilor.
Ce urmărește de fapt ÎCCJ?
„Am urmărit respectarea legii,” declară Corina Corbu cu fermitate. Dar această afirmație devine problematică atunci când realitățile sociale și percepția publicului asupra justiției se află într-un conflict evident cu declarațiile oficiale. Este legal întotdeauna sinonim cu just? În ochii multor români, răspunsul este departe de a fi „da”.
Cert este că o schimbare semnificativă a paradigmei judiciare nu se întrevede la orizont. Rămâne de văzut dacă ÎCCJ va avea curajul și resursele necesare pentru a aduce îmbunătățiri palpabile, sau dacă va continua să perpetueze norme distanțate de realitatea cotidiană a cetățenilor.
