ONU a adoptat o rezoluție prin care traficul de sclavi africani este declarat „cea mai gravă crimă împotriva umanității”. România s-a abținut.
Adunarea Generală a ONU adoptă o rezoluție istorică împotriva traficului de sclavi africani
Pe data de 25 martie 2026, Adunarea Generală a ONU a luat o decizie semnificativă, adoptând o rezoluție care clasifică traficul de sclavi africani drept „cea mai gravă crimă împotriva umanității”. Această rezoluție nu reprezintă doar un act simbolic, ci și o cerere clară de a avea despăgubiri pentru victimele acestor acte odioase, marcând astfel un prim pas în repararea istoricelor nedreptăți suferite de acești oameni.
Din cele 178 de țări participante la vot, 123 au susținut rezoluția, în timp ce 3 s-au opus și 52 au ales să se abțină, printre acestea numărându-se și România. Printre statele care s-au opus adoptării acestei măsuri se află Argentina, Israel și Statele Unite. De asemenea, Regatul Unit și toți cei 27 de membri ai Uniunii Europene au preferat să se abțină, exprimând astfel rezerve la adresa rezoluției.
Însă, declarațiile aduse de Ambasadorul adjunct al Statelor Unite, Dan Negrea, înainte de vot, subliniază o poziție fermă a SUA, care contestă recunoașterea unui „drept legal la reparații pentru nedreptățile istorice” ce nu au fost considerate ilegale conform dreptului internațional în momentul în care au fost comise. Această reacție se înscrie într-un context mai amplu din societatea americană, repus în discuție în urma incidentului tragic din 2020, când George Floyd a murit, amplificând astfel dezbaterile despre indemnizațiile pentru sclavie.
Președintele Ghanei, John Dramani Mahama, un susținător fervent al rezoluției, a afirmat că adoptarea acesteia reprezintă o garanție împotriva uitării și un omagiu adus milioanelor de suflete care au suportat umilințele sclaviei. Este demn de menționat că votul a coincis cu Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Sclaviei și Comerțului Transatlantic cu Sclavi, subliniind gravitatea acestei problematici și impactul său asupra istoriei umanității.
Rezultatul votului a generat aplauze din partea diplomaților prezenți, aceștia considerând adoptarea rezoluției un pas necesar spre un proces de justiție reparatorie, chiar dacă nu se impun obligații legale stricte. În ciuda lipsei forței juridice, această măsură simbolizează o clară poziție morală și o chemare la acțiune pentru a răspunde nedreptăților istorice, servind ca un prim pas în drumul lung spre recunoașterea și repararea suferințelor trecutului.
