Înalta Curte a suspendat activitatea comitetului constituit de Ilie Bolojan pentru analiza legislației din…
Înalta Curte a suspendat temporar activitatea comitetului pentru analiza legislației din justiție
Pe 25 martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis suspendarea temporară a activității Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, inițiat de premierul Ilie Bolojan. Potrivit deciziei, instanța a admis un recurs formulat de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu, care a contestat constituirea acestui comitet. Aceasta a fost considerată ca având un posibil exces de putere și ridică întrebări serioase cu privire la legalitatea și respectarea principiului separației puterilor în stat.
Detalii despre decizia instanței
Decizia luată de Înalta Curte anulează în parte sentința civilă nr. 46, pronunțată pe 15 ianuarie 2026 de Curtea de Apel București. ÎCCJ a stabilit că executarea Deciziei nr. 574/2025, care reglementa constituirea și atribuțiile comitetului, este suspendată până la pronunțarea instanței de fond. Procesul pe fond este în curs de desfășurare la Curtea de Apel București și nu a primit încă termen.
Contextul așa-zisului exces de putere
Înființarea Comitetului a fost publicată în Monitorul Oficial pe 19 decembrie 2025, fiind compus din reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului și ai Ministerului Justiției. Rolul acestui comitet include analiza efectelor legislației din justiție adoptate în 2022, precum și consultarea cu asociațiile magistratilor și ONG-uri. Cu toate acestea, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept a contestat această decizie, alimentată de îngrijorări legate de transparență și legalitate.
Contestațiile anterioare
Coaliția a făcut apel la instanță după ce Curtea de Apel București a respins prima cerere de suspendare a activității comitetului pe 15 ianuarie 2026. ÎCCJ a avut ultima cuvânt în acest caz, arătând că provocările ridicate de constituirea comitetului necesită o examinare detaliată pentru a proteja statul de drept.
Decizia are loc într-un context politic tensionat, în care guvernul României se confruntă cu critici și contestări din diverse părți, subliniind necesitatea de a respecta norme legale clare în activitatea de reglementare a justiției.
