Barometru: Opiniile românilor despre reforma administrativă

Un studiu recent realizat de INSCOP Research în perioada 2-6 martie 2026 a relevat o tendință optimistă în rândul populației române referitor la reforma administrativ-teritorială. Sondajul a arătat că 59,3% dintre respondenți consideră că o astfel de reformă ar putea avea un impact semnificativ asupra îmbunătățirii calității serviciilor publice din România. Acest procent este în creștere față de 58,1% înregistrat în luna mai a anului 2024, ceea ce sugerează un interes tot mai mare pentru aceste schimbări.

Cu toate acestea, nu toată lumea este de aceeași părere. 36,5% dintre participanții la sondaj au exprimat îngrijorări, considerând că reformele propuse nu ar aduce beneficii reale asupra serviciilor publice. Această divergență de opinii subliniază necesitatea unor dezbateri mai ample și clare cu privire la avantajele concrete pe care schimbările administrative le-ar putea aduce.

Un aspect care a stârnit un interes deosebit a fost întrebarea referitoare la unificarea sau comasarea anumitor localități. Rezultatele sondajului au arătat că 60,8% dintre participanți susțin ideea că aceste măsuri ar putea duce la o îmbunătățire a calității serviciilor publice. Acest răspuns indică o deschidere din partea opiniei publice spre reforme mai extinse și mai structurale, continuând trendul de creștere observat în datele din 2024.

De asemenea, o întrebare importantă din sondaj a fost legată de posibilitatea înființării unor regiuni care să cuprindă mai multe județe. 60,1% dintre români sunt favorabili acestei idei, înregistrând o creștere față de 55,7% în mai 2024. Totuși, 34,8% dintre respondenți rămân sceptici, considerând că această propunere nu corespunde așteptărilor lor.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a subliniat relevanța acestor date, evidențiind că există un suport constant pentru reforma administrativ-teritorială. De asemenea, susținerea exprimată pentru comasarea localităților indică o predispoziție a opiniei publice de a accepta transformări structurale în modul în care funcționează administrația. Aceasta reprezintă, fără îndoială, o oportunitate pentru legislația viitoare.

Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane, utilizând metoda interviurilor telefonice CATI, care garantează o precizie superioară a datelor. Eroarea maximă admisă vorbește despre o marjă de ± 3%, având un grad de încredere de 95%. Informațiile obținute din acest sondaj sunt cruciale pentru a înțelege percepția cetățenilor români asupra reformelor care ar putea influența semnificativ structura administrativă a țării.